Handicap în pariuri
Este destul de frecvent în fiecare sport să existe o diferență uriașă de clasă între cei doi adversari. Rezultatul confruntării este mai mult de 60 sau 70% sigur, ceea ce face ca acest lucru să nu fie un pariu profitabil. Toate casele de pariuri ar oferi în acest caz cote în jurul valorii de @1.10 sau @1.20 în cel mai bun caz. Niciun parior nu ar alege acest preț, cu excepția poate a novicilor care vor să înceapă cu mai puțin înainte de a se aprofunda în lumea pariurilor.
Soluția: Un Handicap
Nu trebuie să fie doar o diferență de clasă. Poate fi doar un motiv pentru mai multe câștiguri. Pentru a crește profitul probabil de pe urma unui pariu, casele de pariuri au conceput sistemul de handicap. Premisa este destul de simplă. Atribuiți un avantaj virtual pozitiv (pentru outsider) sau negativ (pentru favoriți) și oferiți o cotă mai mare. Să vedem acest lucru într-un exemplu concret:
Echipa A este mult mai bună decât echipa B. Fără un handicap la cota 1,10, un euro ar duce la o plată de 1,10 euro. Cu toate acestea, dacă instituția de pariuri spune: „Pentru a considera că este o victorie pentru echipa A, va trebui să câștige la cel puțin 2 goluri diferență” și oferă @2.00 pentru pariu, atunci plata pentru același Euro ar deveni 2.00 €. Dacă rezultatul real este o victorie pentru echipa A cu 1-0, pariul este de fapt pierdut. Pentru ca acesta să fie plătit, rezultatul trebuie să fie 2-0, 3-1, 4-2, etc… pentru echipa A.
It gets even better
Pentru a oferi pariorilor și mai multe opțiuni, au apărut jumătățile de handicap. Termenul denotă faptul că rezultatul final trebuie să fie peste limită, dar nu egal cu aceasta. În exemplul de mai sus, o diferență de 2 goluri ar fi suficientă pentru a câștiga pariul. Cu toate acestea, dacă handicapul era de 2,5, atunci echipa A ar fi trebuit să câștige la o diferență de 3 goluri în loc de 2. Premisa jumătăților de handicap a fost aceea de a exclude remiza ca rezultat de plată.
Cu toate acestea, pariorii păreau mult mai bucuroși să plaseze pariuri dacă știau că, în cazul în care pierdeau un pariu, nu-și pierdeau toți banii. Din nou, casele de pariuri au fost obligate să creeze sferturile de handicap. Acestea sunt de două tipuri: ¼ handicap și ¾ handicap. Ambele împart pariul în două părți. Prima este la handicapul sub limită, iar a doua la cel peste limită.
Handicap european și asiatic
Principala diferență între cele două sunt sferturile de handicap, care nu sunt disponibile pentru instituțiile de pariuri europene. Unii pariori ar prefera un sistem în detrimentul celuilalt, deoarece îl consideră mai simplu. Alți pariori ar alege sistemul care le oferă un număr mai mare de opțiuni.
Alegerea depinde cu adevărat de caracterul jucătorului. Se poate spune că cei mai conservatori ar opta pentru handicapul european, iar cei mai aventuroși pentru handicapul asiatic. De fapt, există o serie de pariori care consideră că întreaga premisă este o capcană care nu include cote corecte. Vă sugerăm să vă documentați mai mult pe această temă și să decideți singuri.